Bullying-ul afectează tot mai mulți tineri proaspăt intrați în câmpul muncii


 

Doar ce ai terminat facultatea sau încă studiezi, dar ți-ai luat inima în dinți să îți găsești un loc de muncă și te-ai pus pe treabă. E super! Pentru că vei putea învăța practic! Totuși, odată ajuns într-o companie se prea poate să fii reținut sau timorat. Este perfect normal, oricât de pregătit ai fi pentru lecții peste lecții de la cei care îți sunt nu doar colegi noi, ci și mentori. O vreme e foarte posibil să continui să te simți stingher și copleșit de avalanșa de informații ce vin înspre tine. Poate chiar monitorizat, îndeaproape observat la orice pas.

Monitorizarea, o critică de natură constructivă sau observațiile obiective deși riscă să pară intruzive, deranjante, de cele mai multe ori nu sunt agresive, dar cu siguranță, din cauza emoțiilor de început, pot fi percepute greșit.

Totuși există situații REALE în care critica este deformată, căpătând valențe de intimidare, umilință sau marginalizare; chiar și fără motiv uneori.

Cifrele privind astfel de situații tot cresc iar de ceva vreme acest fenomen revoltător are și un nume pe care ori de câte ori îl pomenim ne face să ne întrebăm ce se întâmplă cu această lume în care trăim.
BULLYING
 
Se petrece peste tot! În case, în școli primare, în locuri de joacă, în licee, în universități și da, chiar și la locul de muncă. Poate mai ales la locul de muncă, ar spune unii. Psihologia din spatele acestui fenomen este complexă și înțelegerea ei deplină îngreunează procesul de estompare sau soluționare a manifestărilor ce îl caracterizează.



 
Dacă ne raportăm la piața muncii din zilele noastre, am putea corela situațiile de intimidare cu perioada tensionată pe care o traversăm, cu acest context pandemic în care oamenii au constatat nesiguranța poziției ocupate, drept urmare instinctele de supraviețuire s-au activat și au existat cazuri în care au condus la a dezumaniza colegi.
Din păcate, bullying-ul nu a luat naștere abia acum și sunt sigur că foarte mulți dintre noi l-au experimentat într-o formă sau alta pe parcursul vieții.


 
Există studii derulate înaintea pandemiei ce relevă prezența atitudinii de intimidare la job ca depășind de până la patru ori cazurile de hărțuire sexuală. O incidență deloc de neglijat, dacă ne gândim că aceste studii corelează bullying-ul cu violența în formă continuă și tendința de suicid.
 
Cum identifici bullying-ul?

Cuvântul cheie e REPETITIVITATE.
Este vorba de un comportament care se repetă. Asta îl diferențiază de hărțuire, care poate fi limitată la o situație singulară.

Cazuri în care putem vorbi de bullying:
 
  • Ți se alocă task-uri ce nu fac parte din fișa postului în absența unui training sau ajutor inițial, chiar și atunci când îl soliciți.
  • Ești frecvent monitorizat, iar asta te face inevitabil să te îndoiești de aptitudinile tale și să comiți greșeli când vine vorba de task-urile tale curente.
  • Nu ești inclus în discuții, ești ignorat sau lăsat la o parte, când vine vorba de evenimente sau ieșiri cu echipa.
  • Ți se oferă sarcini dificile sau aparent fără sens și ești criticat sau ridiculizat dacă ceri ajutor pentru buna lor finalizare sau dacă nu reușești să le duci la capăt.
  • Îți este refuzată recunoașterea meritelor pentru munca depusă sau, mai rău, alții își asumă creditul pentru eforturile tale.
Aici sunt doar câteva exemple prin care poți recunoaște „practica”. Toate aceste aspecte pot părea nesemnificative, la început și mulți îți pot spune ”să nu te mai plângi atâta”, în cazul în care le semnalezi. Totuși, dacă unul, mai multe sau toate din ele persistă, pot conduce la o stare generală proastă, randament scăzut la locul de muncă și chiar anxietate. Așa că nu înceta să fii vocal cu privire la ce se întâmplă! Dacă organizația în care lucrezi are o cultură organizațională sănătoasă și politici de personal bine puse la punct, cu siguranță vor exista măsuri ce se vor lua.

Pentru că nici din perspectiva companiilor situația nu arată prea bine. Conform studiilor, pentru angajatori, un mediu de lucru în care există unul sau mai mulți angajați ce aplică astfel de comportamente, este printre cele mai comune motive pentru fluctuația de personal, erodarea loialității, o retenție de personal scăzută, neîncredere de brand și o cultură organizațională indezirabilă.



Ce e de făcut?
 
A fi o victimă a agresiunii la locul de muncă poate avea efecte devastatoare asupra psihicului tău și carierei tale. Conform unui sondaj derulat de Workplace Bullying Institute, aproximativ 65% dintre persoanele agresate își pierd locul de muncă, fie pentru că pleacă voluntar pentru a scăpa de contextul nefavorabil, fie renunță atunci când condițiile se înrăutățesc, fie sunt concediați de către angajator.


 
De aceea, dacă te regăsești în această situație, va trebui să iei chiar tu atitudine, deoarece oricât de super ar fi dacă altcineva ar interveni și ar pune capăt hărțuirii, este aproape imposibil să se întâmple.

 Documentează situația

Notează ceea ce se întâmplă — ora, datele și locațiile. Scrie un jurnal care să detalieze comportamentul volatil specific și să ofere o explicație despre ceea ce l-a început, deoarece nu este suficient să spui că bullyingul se întâmplă, pentru a fi justificat și acceptat ca practică într-o companie. Păstrează jurnalul într-un loc sigur, mai degrabă acasă, decât la serviciu.

 Vorbește cu cel care te agresează

Încearcă să discuți cu persoana care te agresează, fii pozitiv și fă tot posibilul să fii politicos. Explică-i calm că nu este în regulă să te trateze astfel. Este posibil ca persoana respectivă să nu știe că ceea ce face te supără și poate chiar să își estompeze sau chiar oprească abordarea.


 Discută cu managerul de HR

Dacă vei înainta o plângere la departamentul de resurse umane, formuleaz-o ca pe ceva constructiv. Da, este o situație emoțională, dar trebuie să o poți expune obiectiv cu privire la costul hărțuirii pentru organizație. Descrie ceea ce s-a întâmplat în detaliu și explică cum situația afectează capacitatea ta de a-ți face treaba.


 Găsește un alt loc de muncă

Știu că ești la început și o astfel de situație te poate face să îți pierzi încrederea, dar nu te lăsa doborât! Dacă nu reușești să oprești hărțuirea, nu e nicio rușine să pleci din compania pentru care lucrezi. Pornirea în căutarea unui loc de muncă ți-ar putea crește inițial anxietatea, dar nu trebuie, atâta timp cât este pasul potrivit pentru tine.

                                                     
 
Toată lumea are dreptul de a lucra într-un mediu sigur, fericit, împlinitor. Sigur, uneori munca poate fi o bătaie de cap, dar nu ar trebui să te simți niciodată amenințat, umilit sau victimizat la locul de muncă și sper că acțiunile pe care ți le-am propus în cadrul acestui articol te vor ajuta să fii cât mai stăpân pe tine, să îți recapeți vocea și să iei cele mai bune decizii pentru tine și viitorul tău!
 
 
     
                                                     
 
credits catre: Leonard RIZOIU        

HR Expert & Managing Partner la leoHR - o voce puternică in zona de capital· uman din România , cu peste 15 ani de experiență în business· și management· în diferite industrii .
Leonard Rizoiu este definiția profesionistului cu gândire strategică ,  orientat spre rezultate , care· înțelege în profunzime nevoile afacerilor , construind soluții complete· și personalizate pentru acestea . Promotor al empatiei și umanității în piața muncii , Leonard Rizoiu contribuie activ atât la creșterea performanței în organizații , cât și la educarea publicului larg prin numeroase intervenții TV și în presa scrisă .

 

Va recomandam si:

Model scrisoare de intentie. Descarca 30 de modele pregatite de specialisti din care merita sa te inspiri

ULTIMELE JOBURI