Tinerii ambiţioși și capabili au toată planeta ca loc de joacă


 

Silvian Cenţiu, CEO-ul Transiris Corporation, cu sediul în San Carlos, California, nu regretă hotărârea de a fi plecat din România.

S-a educat, a avansat profesional, a devenit independent financiar, a cunoscut oameni buni, a văzut lumea. A căpătat deprinderi cu ajutorul cărora astăzi își poate aduce contribuţia „ca din ce în ce mai puţine societăţi să fie sau să ajungă precum cea de unde a plecat”. 

Cum poate fi stimulat sectorul de cercetare–dezvoltare din România?

Sectorul de cercetare–dezvoltare din România este, din păcate, aproape inexistent: fals şi fără rezultate. Două lucruri aş propune pentru a stimula acest sector: finanţare strict după rezultate şi reformarea învăţământului pentru a înlocui rutina şi memorarea prin creativitate, inovaţie şi pragmatism (practic sau teoretic). Acum câţiva ani am primit un grup de cercetători români la Stanford (unde am studiat). Un profesor i-a întrebat pe români câte dintre proiectele lor au fost puse în practică, câte companii au fost create ca urmare a cercetării lor, câte locuri de muncă au fost înfiinţate, câte vieţi au fost schimbate. Răspunsul lor a fost că ei fac cercetare de plăcere.
Eu cred că urmăresc plăcerea pe banii contribuabililor. Cercetarea, ca multe alte lucruri care duc la progres, nu este o acţiune, ci un rezultat. În lumea de azi, majoritatea rezultatelor au o rată mică, dar constantă de creștere, iar salturile sunt excepţii. Putem măsura aceste rezultate şi putem folosi măsurătorile pentru a justifica finanţarea cercetării. Însă este nevoie ca măsurătorile să fie pragmatice, raportate la efectul direct asupra societăţii. Ar fi multe alte măsuri, precum desfiinţarea sau măcar responsabilizarea instituţiilor parazitare precum Academia Română şi a altor societăţi care încearcă să monopolizeze ştiinţa, cultura, inovaţia şi creativitatea în România. Rolul diplomelor şi certificărilor în ştiinţă e nevoie să fie doar informativ, nu legislativ, altfel interzicem posibilitatea ca niște oameni de talia lui Edison, Faraday, fraţii Wright sau chiar Zuckerberg să practice sau să finanţeze cercetarea în România.
 
Ce i-aţi spune unui tânăr care vrea să deschidă o afacere care să depăşească graniţele fizice şi culturale ale României?

Să o creeze. Dacă vrea, să o facă. Dacă reuşeşte, foarte bine. Dacă nu, măcar va învăţa ceva, probabil ce nu a învăţat la şcoală. Una dintre cele mai educative acţiuni este cea de a coopera cu oameni din afara grupului social de origine. În acelaşi grup social, greşelile de gândire nu sunt doar propagate, ci şi fortificate de fenomenul groupthink. Aceste greşeli împiedică nu doar progresul, ci și succesul real. Cu cât sunt umbrele lui Platon mai prevalente pe pereţii peşterii sociale, cu atât este mai periculos acest fenomen, fiindcă generează percepţia unui succes fals. O afacere în care tinerii cooperează peste graniţe este nu doar o oportunitate financiară, ci și o mare şansă educaţională. Mediul economic şi cel tehnologic actual sunt afectate prea puţin de micile regrese sociale şi politice recente. Tinerii capabili şi cu ambiţii de realizare au planeta ca loc de joacă. Noi am găsit un număr de astfel de tineri – de toate vârstele – şi aceştia au contribuit şi continuă să contribuie la succesul şi creşterea companiei noastre. Și, sper eu, la progresul societăţii globale.
„O afacere în care tinerii cooperează peste graniţe este nu doar o oportunitate financiară, ci și o mare şansă educaţională. Mediul economic şi cel tehnologic actual sunt afectate prea puţin de micile regrese sociale şi politice recente. Tinerii capabili şi cu ambiţii de realizare au planeta ca loc de joacă.“

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului WORK LIFE Choices desfășurat de Revista CARIERE. Vă invităm să cititi interviul integral AICI.

Va recomandam si:

Automotive is the next Big Thing, and now it’s a good time to become part of it!

  Vrei cele mai bune articole Hipo.ro pe Email?
Dar Job-uri de la cei mai doriti angajatori?