Ce efecte pot avea perioadele lungi de lucru de acasa?

Sursa: zfcorporate.ro

Probabil nu este o noutate faptul ca majoritatea angajatorilor au mutat munca de la birou acasa, dupa declansarea pandemiei de COVID-19.

La nivel european, 36,8% dintre angajati au inceput sa lucreze remote potrivit unui studiu realizat de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata (Eurofound). Iar in Romania, potrivit aceluiasi studiu, circa 18,4% dintre respondenti au inceput sa lucreze de acasa. 
 

Principalul element afectat de tranzitia la lucrul de acasa este programul de lucru, toti angajatii care lucreaza de acasa fiind predispusi sa lucreze peste program. Potrivit studiului Romania, Germania, Lituania, Malta si Polonia sunt tari care desi promoveaza munca de acasa nu iau in considerare si consecintele negative ale acesteia.

Datele din studiu arata ca angajatii companiilor care lucreaza in regim work from home depasesc uneori linia fina dintre munca si viata personala, le este mai greu sa distinga ce intra in programul de lucru si ce nu.

Odata cu cresterea numarului de angajati work from home in atentia guvernelor a intrat dreptul la deconectare, in special in tarile in care deja au fost lansate dispozitii legislative si au avut loc dezbateri pe acest subiect.
 

"Sunt foarte multe studii psihologice care spun ca pe perioade mai lungi de 9-12 luni impactul psihologic al muncii de acasa este unul negativ. Lipsa interactiunii, lipsa relatiilor dintre oameni si lipsa dinamicii de la birou afecteaza anumite categorii de oameni si scade productivitatea.

Sunt studii care spun ca productivitatea sarita raportata acum a fost raportata in toate organizatiile care au incercat munca de acasa cu 100% dintre angajati, ca apoi lucrurile sa inceapa sa scada dupa 9 – 12 luni", potrivit lui Adrian Dinca, HR Director EMEA, Manufacturing & Shared Services, VERTIV in cadrul conferintei HR Talks